Arhiva categoriei » Pavia «

Universitatea Pavia

Universitatea Pavia este una dintre cele mai vechi universitati din Europa. Este situata in orasul omonim din nordul Italiei, candva capitala a Regatului Longobard.
Inca din anul 825 la Pavia exista o scoala de retorica fondata de imparatul carolingian Lothar I. In 1361, datorita lui Carol al IV-lea, imparat al Sfantului Imperiu Roman, la Pavia se infiinteaza un Studium Generale caruia papa Bonifaciu al IX-lea ii recunoaste aceleasi drepturi ca ale Universitatilor din Bologna si Paris.
Unul dintre cei mai faimosi studenti ai universitatii a fost Alessandro Volta, care si-a inceput aici experimentele privind electricitatea si a fost profesor vreme de 25 de ani. Alti studenti si profesori renumiti legati de Universitatea Pavia sunt: Camillo Golgi (Premiul Nobel pentru Medicina in 1906), Ernesto Teodoro Moneta (Premiul Nobel pentru Pace in 1907), Giulio Natta (Premiul Nobel pentru Chimie in 1963), Carlo Rubbia (Premiul Nobel pentru Fizica in 1983), Cesare Beccaria, Ugo Foscolo, Carlo Goldoni, Roberto Vecchioni si multi altii. 
Intr-o vreme se credea ca si Cristoforo Colombo a studiat la Pavia, potrivit unei marturii a fiului acestuia, care probabil voia doar sa-si innobileze originile paterne. Cert este ca Biblioteca Universitara adaposteste si un fragment de os din ramasitele marelui explorator.
Universitatea Pavia gazduieste si cateva muzee: Muzeul de Istorie a Universitatii (unde pot fi vazute diverse instrumente din domeniul fizicii si al medicinei, folosite de oamenii de stiinta din trecut), Muzeul de Istorie NaturalaMuzeul Tehnicii Electrice, Muzeul de Mineralogie si Gradina Botanica (infiintata in secolul al XVIII-lea, de cand a supravietuit si un platan inalt de 45 m si cu circumferinta de 7m).
 
 

Pavia

Pavia se afla la 35 de kilometri de Milano. Dateaza din epoca romana, cand se numea Ticinum. Era strabatuta de Via Francesca, drumul medieval al pelerinilor crestini catre Roma.
A fost si capitala Regatului Longobarzilor, cu numele Papia, de unde si denumirea actuala a orasului.
Albert Einstein a locuit in adolescenta pentru un an la Pavia, impreuna cu familia lui.
Sunt faimosi si pentru culturile de orez. Din gastronomia tipica nu lipsesc melcii, supa de broaste si salamul de gasca.
Castello Visconteo a fost construit in 1360 de Galeazzo II Visconti.
Cupola Domului (Santa Maria Assunta e San Stefano) este a treia ca marime din Italia, dupa cea de la San Pietro, la Vatican, si cea a Domului Santa Maria del Fiore din Firenze.
Ponte Coperto sau Ponte Vecchio (1351-1354) a fost distrus de bombardamentele din al Doilea Razboi Mondial si refacut apoi dupa modelul original. Traverseaza fluviul Ticino, care este legat de Milano prin canalul Naviglio Pavese.
Pe vremuri Pavia era numita “cetatea cu o suta de turnuri”. Au mai ramas cateva, dintre care cel mai bine conservate sunt cele trei turnuri medievale din Piazza Leonardo da Vinci.
 
Categorii: Italia, Pavia, Pavia  2 comentarii

Manastirea din Pavia

“Chilia este pamantul sfant si locul sfant in care adesea Domnul si slujitorul sau stau de vorba precum un om cu prietenul sau.” (Scrisoarea de aur)

Manastirea din Pavia este situata in localitatea Certosa di Pavia, la 8 km de orasul Pavia din nordul Italiei.
A fost inaltata in secolul al XIV-lea, din vointa ducelui de Milano, Gian Galeazzo Visconti, si a sotiei acestuia Caterina, si finalizata de abia doua secole mai tarziu. Imbina elemente ale goticului tarziu, cat si renascentiste, fiind proiectata de Bernardo da Venezia si infrumusetata de diversi artisti si arhitecti, printre care Giovanni Solari, Guiniforte Solari, Giovanni Antonio Amedeo. 
Este o manastire cisterciana.
Fatada manastirii este foarte bogat decorata cu numeroase basoreliefuri, trasatura tipica a arhitecturii renascentiste lombarde. In partea dreapta a transeptului manastirii este adapostit mormantul intemeitorului ei, Gian Galeazzo; in partea stanga a transeptului se afla monumentul funerar gol al lui Lodovico il Moro si Beatrice D’Este, care ar fi trebuit sa se afle in Santa Maria delle Grazie din Milano, insa ducele a fost capturat de francezi si a murit in Franta, asa ca monumentul si-a pierdut destinatia originara.
Din manastire se accede printr-un portal in curtea interioara mica (chiostro piccolo), marginita de arcade de teracota si cu o mica gradina in centru. Aici se desfasura viata in comun a calugarilor, fiind locul de legatura intre biblioteca, biserica si refectoriu (sala de mese a manastrii). Curtea interioara principala (chiostro grande) a fost proiectata de Guiniforte Solari si prezinta 123 de arcade din teracota sustinute de coloane de marmura alba si roz de Verona. In spatele acestora se inalta 24 de chilii ale fratilor, alcatuita fiecare din trei incaperi si o mica gradina. Fiecare chilie este insemnata cu o litera a alfabetului si prezinta cate o deschizatura prin care calugarul primea hrana zilnica. Fratii cistercieni se reuneau pentru masa in comun in refectoriu doar in zilele de sarbatoare.
Programul de vizitare difera in functie de anotimp si poate fi consultat pe site-ul manastirii.

www.certosadipavia.com
http://www.museo.certosadipavia.beniculturali.it