Arhiva categoriei » Romania «

Rossbrand – Radstädter Hütte

Rossbrand este muntele care domina orasul austriac Radstadt din regiunea Salzburg. Varful lui atinge 1.768 m si este marcat printr-o cruce inscriptionata cu mesajul “Doamne sfinte, locul acesta este minunat!” („Herrgott, ist die Heimat schön!“).
Ceea ce il face deosebit este faptul ca in zilele senine ofera o impresionanta panorama la 360 de grade a 150 de varfuri din muntii Alpi: Dachstein si Bischosmütze, grupa muntilor Hochkönig, dar maiestuosii Hohe Tauern cu varfurile Grossglockner si Grossvenediger. Tot de aici se vad localitatile de la poalele muntelui, Filzmoos si Radstadt.
Exista cateva variante de acces pe varful Rossbrand. Din orasul Radstadt porneste un traseu marcat (poteca 462) care dureaza trei ore. Cu masina sau motocicleta poate fi parcurs Rossbrand Road, fara taxe; din parcarea gratuita drumul se continua pe picioare timp de aproximativ 15 minute. Este un parcurs foarte apreciat si de biciclisti. De asemenea, mai exista si un autobuz (Radstädter Wanderbus), functional din iunie pana in octombrie, iar pretul unui bilet este de 2,50 euro.
La cativa pasi de varf este amenajata si o cabana, Radstädter Hütte, deschisa de la jumatatea lui mai pana la sfarsitul lui octombrie si care ofera bauturi si mancaruri traditionale.
www.radstadt.com



Manastirea Dealu Mare

Manastirea Dealu Mare este o manastire ortodoxa de maici din comuna Borascu, sat Garbovu, judetul Gorj.  Este situata la 64 km de Craiova si 65 km de Targu Jiu.
Are doua hramuri: Adormirea Maicii Domnului (15 august) si Sfintii Imparati Constantin si Elena (21 mai).
Este asezata pe varful Dealului Mare si imprejmuita de o padure seculara. 
A fost ctitorita in 1865 de Constantin Săvoiu, membru al Divanului ad hoc care a votat Unirea din 1859 si senator de Mehedinti. A decedat in exil, la Viena, in 1878, iar trupul neinsufletit a fost asezat intr-un cavou din biserica. In perioada comunista, manastirea a fost inchisa, iar starea ei s-a degradat. A redevenit functionala in 1992 cand Mitropolia Olteniei a adus aici maicute de la invecinata Manastire Sfanta Treime din Stramba. Biserica si chiliile au fost consolidate si reparate, iar pictura a fost refacuta in stil bizantin.
In mai 2016 Manastirea Dealu Mare a fost resfintita.
Stareta manastirii este monahia Pahomia Pascu.

Manastirea dintr-un lemn (Francesti)

Manastirea dintr-un lemn este situata la 26 km. sud de Rm. Valcea, pe Valea Otăsăului, in comuna Frâncești, separata prin dealurile vecine de Manastirile Surpatele si Govora.
Legenda despre aparitia manastirii este povestita de diaconul sirian Paul de Alep, in insemnarile acestuia despre calatoria din Tarile Romane (1653 – 1658). El spune ca un calugar a gasit o icoana a Maicii Domnului intr-un stejar si a auzit un glas care il ruga sa ridice o bisericuta din lemnul acelui copac. Un secol mai tarziu, mitropolitul Neofit Cretanul scrie despre un cioban cu numele Radu, din vremea lui Alexandru Voda (1568 – 1577), care a visat icoana Maicii Domnului, despre care vorbeste si Paul de Alep. Gasind-o intr-un stejar, l-a taiat si a construit din lemnul lui o bisericuta ce a fost numita “dintr-un lemn”.
Icoana Sfintei Maria despre care se vorbeste este pastrata in iconostasul bisercii mari si reprezinta cel mai valoros obiect de arta al manastirii. Se crede ca este o copie dupa cea mai veche imagine a Maicii Domnului, pictata de Sf. Evanghelist Luca, si dateaza cel mai probabil din sec. al XV-lea, fiind adusa de la Bizant sau Muntele Athos.
Corpul manastirii cuprinde biserica mare, de zid, cu hramul Nasterea Maicii Domnului, ctitorita in vremea lui Matei Basarab; bisericuta de lemn (bolnita), construita pe locul legendar si reconstruita in 1814 din lemn de stejar de mesteri locali, inconjurata de un cimitir si de cativa stejari seculari; palatul staretiei (1715), in stil brancovenesc; chiliile maicutelor, ridicate la 1900 si o clopotnita in acelasi stil brancovenesc. Manastirea adaposteste si un muzeu de icoane, carti de ritual si obiecte bisericesti vechi.

http://dintr-un-lemn.arhiepiscopiaramnicului.ro/

Polovragi

Polovragi este o comuna din judetul Gorj, aflata la 50 km distanta de Targu-Jiu si 60 km de Ramnicu Valcea. Este situata in Depresiunea Subcarpatica Olteana, la poalele Muntilor Parang si Capatanii.
Se crede ca denumirea comunei deriva de la numele unei plante, “polovraga”, pe care vracii o foloseau pentru a trata diverse boli.
Locuitorii au plantatii de capsuni, anual in comuna organizandu-se Festivalul Capsunelor in luna iunie. In luna iulie, in perioada zilei Sf. Ilie, se organizeaza Nedeia de la Polovragi, un targ de marfuri si animale mentionat documentar din secolul al XVII-lea. Toamna se organizeaza si Festivalul Castanelor, comuna fiind marginita de o padure de castani comestibili.
Obiective turistice:
Manastirea Polovragi –  Dateaza din 1505, fiind ridicata de Radu si Patru, fiii lui Danciu Zamona. De la inceputuri si pana in 1968, in manastire au vietuit calugari, apoi a devenit manastire de maici, avand hramul Adormirea Maicii Domnului
Pestera Polovragi – Pestera a fost sapata de-a lungul a mii de ani de apele Oltetului in calcarele Muntilor Capatanii. Are o lungime de 10 km cartati de speologi, iar galeria turistica are 800 m. Temperatura constanta este de 9 grade, iar umiditatea medie – de 90 la suta. Este adapost pentru o colonie de circa 300 de lilieci cu potcoava (Microchiroptera Rhinolophus). Legenda spune ca in aceasta pestera a locuit Zalmoxe, liderul spiritual al dacilor.
Cheile Oltetului – Au o lungime de aproximativ 2 km, 670m altitudine si separa Muntii Capatanii (in partea dreapta) de Muntii Parang (in stanga cheilor).
Cetatea dacica si Crucea lui Ursache – Deasupra Pesterii Polovragi, la 1.000 m altitudine, in Poiana Padesului se afla ruinele unei cetati dacice, despre care se crede ca ar putea fi cetatea Arcina, numita de Ptolemeu “unul dintre cele mai stralucite orase din Dacia”. Tot aici poate fi vazuta si Crucea lui Ursache (1808), seful plaiesilor din zona Novacilor.
Oborul Jidovilor – jidovii sunt personaje mitologice, despre care se spune ca stateau cu un picior pe Muntii Capatanii si cu celalalt pe Muntii Parang si beau apa din Oltet.

Biserica Sfantul Nicolae Maldaresti

Biserica Sfantul Nicolae Maldaresti a fost inaltata intre 1774 – 1790 din dorinta jupanului Gheorghe Maldarescu, a fiului sau Constantin Maldarescu si a sotiei acestuia din urma, Eva. Se afla in apropierea celor doua cule din comuna, Duca si Greceanu
Biserica are trei hramuri: Sfantul Nicolae, Sfantul Gheorghe si Sfintii Voievozi.
Face parte din patrimoniul cultural national, fiind declarata monument istoric.
Pictura murala dateaza din 1794 si a fost executata de “Ioan ereu, Tanasie ereu, Gheorghe si Radu, Pop Ioan zugrav, Tudor zugrav si Gheorghe”. Usa bisericii este incadrata de o rama din piatra traforata in stil brancovenesc.
Ultimele lucrari de restaurare si consolidare au fost realizate intre 1996 – 2002.

www.monument-istoric.ro

Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj

Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj este situat in localitatea Curtisoara, la 10 km nord de Targu-Jiu. Pe drumul dintre Targu-Jiu si Petrosani, chiar inainte de iesirea din localitatea Iezureni, se ia la dreapta catre Curtisoara, pe DJ665. Peste aproximativ 1,5 km, pe partea stanga a drumului, se afla muzeul.
A fost infiintat in 1975, in jurul Culei Cornoiu, care dateaza din secolul al XVIII-lea. Pot fi admirate 49 de monumente de arhitectura populara din Gorj (sec. XVIII – XIX) , obiecte etnografice, piese de mobilier taranesc, costume gorjenesti, covoare etc. Cea mai veche constructie este casa Popii Udriste din satul Olari, cu o vechime de peste 200 ani (1802). Din 2002, colectia a fost imbogatita cu ansamblul arhitectural Gheorghe Tatarescu (o casa, o cula si Biserica Sf. Gheorghe) aduse din satul Poiana. Gh. Tatarescu a fost prim-ministru al Romaniei, iar sotia acestuia, Arethia Tatarescu, a sustinut infiintarea Ansamblului monumental Brancusi din Targu-Jiu.
Actualmente muzeul poate fi vizitat doar partial, in urma retrocedarii Culei Cornoiu catre mostenitorii fostului proprietar. Pe terenul retocedat se afla si 16 case taranesti care fac parte din patrimoniul cultural al Romaniei, dar care nu mai sunt accesibile momentan vizitatorilor.

Program de vizitare: 9:00 – 17:00 (lunea inchis)
Pretul unui bilet: 3 lei

www.muzeugorj.ro

Cula Greceanu

Cula Greceanu este situata nu departe de centrul comunei Maldaresti, judetul Valcea, in imediata apropiere a Culei Duca si a bisericii Sfantul Nicolae. De altfel, vizitarea cu ghid a celor doua monumente istorice, precum si a Casei I. G. Duca, este inclusa pe acelasi bilet. 
Semnificatia cuvantului “cula” deriva din turcescul “kule”, care desemneaza un turn. Acest tip de constructie a fost raspandit in Peninsula Balcanica, iar pe teritoriul Romaniei in Oltenia si vestul Munteniei. Este o locuinta intarita in forma de turn care are drept caracteristici principale: un parter inalt, masiv, pereti grosi varuiti in alb si prevazuti cu metereze pentru tragere, scari interioare bine protejate, ascunzatori greu accesibile, dar si cerdacul cu arcade. Parterul era folosit ca spatiu de depozitare, iar etajele pentru locuit. Au fost ridicate de micii boieri olteni, ca masura de aparare impotriva amenintarilor turcilor de la Vidin si Ada-Kaleh (carjaliii și pazvangiii) si ale cetelor razlete de haiduci. 
Existenta Culei Greceanu este legata de legenda capitanului Tudor Maldar din oastea lui Mihai Viteazul. Cazut prizonier al tatarilor, a castigat inima frumoasei fiice a hanului tatarilor si si-a recapatat astfel libertatea. Cei doi si-ar fi gasit adapost in cula din Maldaresti. Constructia actuala este din secolul al XVIII-lea, fiind refacuta de boierul Gh. Maldarescu si de sotia sa Eva, ctitori si ai Bisericii Sf. Nicolae din vecinatate.
Cula are trei nivele. Usa de intrare este puternic intarita. Cerdacul are arcade trilobate, iar ferestrele de la nivelul inferior sunt protejate cu piatra traforata in stil brancovenesc. Intr-una dintre incaperi, mostenitoarea Olga Greceanu a pictat in 1934 o fresca a stramosilor dupa potretele din pronaosul bisericii. La nivelul al treilea sunt expuse costumele folosite la filmarea peliculei “Aferim!” (2015) a lui Radu Jude.

Program de vizitare: zilnic, de la 10:00 – 18:00 (vara); de la 9:00 – 17:00 (iarna); lunea – inchis.
Pretul unui bilet: 5.50 lei

www.kule.ro

Pestera Polovragi

Pestera Polovragi este situata pe Cheile Oltetului, la periferia comunei Polovragi din judetul Gorj.
Drumul spre pestera porneste din dreapta Manastirii Polovragi, marginind o padure de castani comestibili cu vegetatie de tip mediteranean. Dupa putin timp se intra pe Cheile Oltetului, care separa Muntii Parang (in stanga) de Muntii Capatanii (in dreapta). Peste aproximativ 300 m se afla intrarea in pestera, pe versantul din dreapta.
Pestera a fost sapata de-a lungul a mii de ani de apele Oltetului in calcarele jurasice ale Muntilor Capatanii. Are o lungime de 10 km cartati de speologi, iar galeria turistica are 800 m. Temperatura constanta este de 9 grade, iar umiditate medie – de 90 la suta. Este adapost pentru o colonie de circa 300 de lilieci cu potcoava (Microchiroptera Rhinolophus). Se numesc astfel deoarece prezinta o forma de potcoava in apropierea nasului, care emite fascicule sonore cu care detecteaza insectele.
Legenda spune ca in aceasta pestera a locuit Zalmoxe, liderul spiritual al dacilor. Tot in pestera vracii fierbeau o planta cu puteri vindecatoare numita “polovraga” si care a dat numele locurilor. A fost si loc de retragere pentru pustinici. Pe unul din peretii pesteri se mai poate vedea inca un desen reprezentand moartea facut cu negru de fum de calugarul Pahomie. Deasupra pesterii se afla ruinele unei cetati dacice, din care se putea cobori in pestera, dar si Crucea lui Ursache (1808), seful plaiesilor din zona Novacilor. 

Program de vizitare: zilnic, intre orele 10:30 – 18:00; lunea inchis.
Pretul unui bilet: 6 lei
www.nge.ro