Arhiva categoriei » Polovragi «

Polovragi

Polovragi este o comuna din judetul Gorj, aflata la 50 km distanta de Targu-Jiu si 60 km de Ramnicu Valcea. Este situata in Depresiunea Subcarpatica Olteana, la poalele Muntilor Parang si Capatanii.
Se crede ca denumirea comunei deriva de la numele unei plante, “polovraga”, pe care vracii o foloseau pentru a trata diverse boli.
Locuitorii au plantatii de capsuni, anual in comuna organizandu-se Festivalul Capsunelor in luna iunie. In luna iulie, in perioada zilei Sf. Ilie, se organizeaza Nedeia de la Polovragi, un targ de marfuri si animale mentionat documentar din secolul al XVII-lea. Toamna se organizeaza si Festivalul Castanelor, comuna fiind marginita de o padure de castani comestibili.
Obiective turistice:
Manastirea Polovragi –  Dateaza din 1505, fiind ridicata de Radu si Patru, fiii lui Danciu Zamona. De la inceputuri si pana in 1968, in manastire au vietuit calugari, apoi a devenit manastire de maici, avand hramul Adormirea Maicii Domnului
Pestera Polovragi – Pestera a fost sapata de-a lungul a mii de ani de apele Oltetului in calcarele Muntilor Capatanii. Are o lungime de 10 km cartati de speologi, iar galeria turistica are 800 m. Temperatura constanta este de 9 grade, iar umiditatea medie – de 90 la suta. Este adapost pentru o colonie de circa 300 de lilieci cu potcoava (Microchiroptera Rhinolophus). Legenda spune ca in aceasta pestera a locuit Zalmoxe, liderul spiritual al dacilor.
Cheile Oltetului – Au o lungime de aproximativ 2 km, 670m altitudine si separa Muntii Capatanii (in partea dreapta) de Muntii Parang (in stanga cheilor).
Cetatea dacica si Crucea lui Ursache – Deasupra Pesterii Polovragi, la 1.000 m altitudine, in Poiana Padesului se afla ruinele unei cetati dacice, despre care se crede ca ar putea fi cetatea Arcina, numita de Ptolemeu “unul dintre cele mai stralucite orase din Dacia”. Tot aici poate fi vazuta si Crucea lui Ursache (1808), seful plaiesilor din zona Novacilor.
Oborul Jidovilor – jidovii sunt personaje mitologice, despre care se spune ca stateau cu un picior pe Muntii Capatanii si cu celalalt pe Muntii Parang si beau apa din Oltet.

Pestera Polovragi

Pestera Polovragi este situata pe Cheile Oltetului, la periferia comunei Polovragi din judetul Gorj.
Drumul spre pestera porneste din dreapta Manastirii Polovragi, marginind o padure de castani comestibili cu vegetatie de tip mediteranean. Dupa putin timp se intra pe Cheile Oltetului, care separa Muntii Parang (in stanga) de Muntii Capatanii (in dreapta). Peste aproximativ 300 m se afla intrarea in pestera, pe versantul din dreapta.
Pestera a fost sapata de-a lungul a mii de ani de apele Oltetului in calcarele jurasice ale Muntilor Capatanii. Are o lungime de 10 km cartati de speologi, iar galeria turistica are 800 m. Temperatura constanta este de 9 grade, iar umiditate medie – de 90 la suta. Este adapost pentru o colonie de circa 300 de lilieci cu potcoava (Microchiroptera Rhinolophus). Se numesc astfel deoarece prezinta o forma de potcoava in apropierea nasului, care emite fascicule sonore cu care detecteaza insectele.
Legenda spune ca in aceasta pestera a locuit Zalmoxe, liderul spiritual al dacilor. Tot in pestera vracii fierbeau o planta cu puteri vindecatoare numita “polovraga” si care a dat numele locurilor. A fost si loc de retragere pentru pustinici. Pe unul din peretii pesteri se mai poate vedea inca un desen reprezentand moartea facut cu negru de fum de calugarul Pahomie. Deasupra pesterii se afla ruinele unei cetati dacice, din care se putea cobori in pestera, dar si Crucea lui Ursache (1808), seful plaiesilor din zona Novacilor. 

Program de vizitare: zilnic, intre orele 10:30 – 18:00; lunea inchis.
Pretul unui bilet: 6 lei
www.nge.ro

Cheile Oltetului

Cheile Oltetului au o lungime de aproximativ 2 km, 670m altitudine si separa Muntii Capatanii (in partea dreapta) de Muntii Parang (in stanga cheilor).
Se afla la marginea localitatii Polovragi din judetul Gorj. Drumul de acces trece pe langa Manastirea Polovragi, cheile incepand chiar din spatele acesteia. Zona a fost declarata arie naturala protejata, incluzand si Pestera Polovragi aflata nu departe de manastire, dar si o padure de castani comestibili cu vegetatie mediteraneana (Padurea Polovragi). Pestera Polovragi este cunoscuta si drept Pestera lui Zalmoxis, existand o legenda care spune ca zeul dacilor ar fi salasluit aici. De altfel, numele localitatii ar putea veni de la o planta (polovraga) folosita de daci pentru vindecarea bolilor. Pestera are 10 km, dintre care 900m sunt vizitabili de publicul larg. Deasupra pesterii, la 1.000 m altitudine, in Poiana Padesului se afla ruinele unei cetati dacice, despre care se crede ca ar putea fi cetatea Arcina, numita de Ptolemeu “unul dintre cele mai stralucite orase din Dacia”. Tot aici poate fi vazuta si Crucea lui Ursache (1808), seful plaiesilor din zona Novacilor.
Rezervatia Cheile Oltetului ocupa aproximativ 150 hectare. Distanta minima dintre cei doi munti este de 70 cm si poate fi observata in zona Pesterii Polovragi. Apele Oltetului sunt in unele puncte greu vizibile, acestea aflandu-se si la 25 m sub nivelul drumului. 
Este recomandat sa se circule cu atentie si in liniste cat mai aproape de versant, caderile de pietre sunt destul de frecvente.

www.nge.ro

 

Manastirea Polovragi

Manastirea Polovragi este asezata la poalele Muntelui Piatra Polovragilor, la marginea comunei omonime din judetul Gorj. Dateaza din 1505, fiind ridicata de Radu si Patru, fiii lui Danciu Zamona
De la inceputuri si pana in 1968, in manastire au vietuit calugari, apoi a devenit manastire de maici, avand hramul Adormirea Maicii Domnului
Complexul manastiresc de la Polovragi are o forma de cetate, cu biserica asezata in centru. Printr-un turn clopotnita, construit in epoca lui Constantin Brancoveanu, se patrunde in prima incinta a manastirii, in care se afla biserica principala, chiliile maicutelor, o cismea cu foisor si un mic magazin cu produse bisericesti. Foisoarele si cerdacele din jurul bisericii sunt construite in stil brancovenesc.
Biserica mare este zidita in stil bizantin, avand forma trilobata. Printr-o poarta de pe latura nordica se poate ajunge in a doua incinta, in care se afla biserica bolnita cu hramul Sfantul Ierarh Nicolae, construita in 1732. Aceasta are forma de corabie, fiind alcatuita din doua spatii cu destinatii precise, unul fiind biserica propriu-zisa, iar celalalt era folosit pentru adapostirea celor bolnavi.  
Picturile dateaza din 1738 si au fost realizate de “zugravii” Gheorgheie si Ionu. Pictura din pridvorul bisericii principale a fost realizata in 1713 de Constantin Zugravul si este singura din tara care reprezinta manastirile romanesti inchinate la Muntele Athos. Mesterii zugravi erau formati la scoala brancoveneasca de pictura de la Horezu.
Obstea de maici de la Polovragi se conduce dupa principiul “roaga-te si munceste”. Slujbele sunt savarsite dupa pravila monahala, iar maicutele muncesc in gospodarie si la atelierele de covoare si broderie.
Manastirea are si un mic muzeu cu icoane vechi pe lemn si sticla, precum si un depozit de carte veche in limbile slavona, greaca si romana.

In apropiere mai pot fi vizitate Cheile Oltetului, care separa Muntii Capatanii de Muntii Parang, si Pestera Polovragi.


Sursa informatii: “Manastirea Polovragi”, Editura Mitropolia Olteniei