Manastirea Lainici este situata pe malul Jiului, in judetul Gorj, la 25 km de Petrosani si 32 km de Targu Jiu. Initial, manastirea era izolata, fiind foarte greu accesibila. Din 1880 insa a inceput constructia drumului de pe Valea Jiului, cu mesteri pietrari adusi din Italia, iar mai tarziu, in perioada interbelica, tot cu ajutorul italienilor, a fost construita si calea ferata Bumbesti – Livezeni, cu 38 de tunele lucrate in piatra.
Despre originea termenului “Lainici” exista doua teorii. Una este legata de cuvantul “lainos” din greaca veche, care inseamna “de piatra”, iar alta de numele tribului geto-dac al Lailor din zona Sarmizegetusa (situata la 80 km de Lainici).
Traditia spune ca in aceste locuri a existat un schit de lemn intemeiat de Sfantul Nicodim de la Tismana. Acesta ar fi fost distrus in perioada prigoanei imparatesei Imperiului Austro-Ungar, Maria Tereza. Mai exista o mentiune documentara a unei manastiri la Lainici in 1780, cand schimnicul Atanasie vine de la Tismana la Lainici. Apoi, intre 1812 – 1817, cativa boieri instariti gorjeni au reconstruit biserica in forma care exista si astazi. Tot in aceasta perioada, la manastire s-a ascuns Tudor Vladimirescu, deghizat in calugar, fiindca era urmarit de turci. De aceea, in 1817, manastirea Lainici a fost devastata de turci, iar calugarii au fost izgoniti.
Mai apoi, Sfantul Calinic de la Cernica il numeste staret la Lainici pe cuviosul Irodion Ionescu, care conduce manastirea vreme de 40 de ani, intre 1854 si 1900.
In timpul Primului Razboi Mondial, manastirea a fost profanata de soldatii germani, arhiva a fost arsa, iar unii calugari au fost deportati in lagarele din Germania. In 1929 incepe reconstructia manastirii de catre un grup de calugari de la Frasinei. In perioada comunista, Manastirea Lainici a fost inchisa pentru o vreme.
De abia dupa 1989, a fost reluata viata monahala, au fost ridicate o biserica noua si un corp pentru chiliile calugarilor. In 2006 a fost adusa de la Manastirea Dochiaru din Muntele Athos o copie dupa icoana Maicii Domnului “Gorgoepikoos” (“Grabnic ascultatoarea”). In 2009 au fost descoperite moastele cuviosului Irodion, vechiul staret al manastirii.
