http://www.lagomaggiore.net/angera.htm
Arhiva categoriei » Italia «
Categorii: Angera, Italia, Lago Maggiore
Lasati un comentariu
Rocca d’Angera este o constructie fortificata de pe malul Lacului Maggiore, unul dintre principalele puncte de control strategic in epoca antica.
Asezat pe o colina calcaroasa de 200 de metri, avea o vedere buna si catre Alpi, permitand controlul in caz de invazii inamice. Tot din turnurile castelului era supravegheat transportul de materiale de constructii pe lac. Singurele ambarcatiuni scutite de taxe erau cele care transportau marmura de Candoglia pentru constructia Domului din Milano.
In interiorul castelului sunt conservate picturi murale de la 1300. Adaposteste si unul dintre cele mai mari muzee de jucarii din Europa. La poalele lui a fost recreata o gradina in stil medieval.
Sala medievala de judecata (Sala di Giustizia) are picturi murale din secolul al IV-lea.
Sala medievala de judecata (Sala di Giustizia) are picturi murale din secolul al IV-lea.
Categorii: Angera, Italia, Lago Maggiore
Lasati un comentariu
Palmarola este situata in Arhipelagul Insulelor Pontine din Marea Tireniana, la 10 km de cea mai mare dintre acestea, Insula Ponza.
Denumirea insulei vine de la palmierul pitic (palma nana) care creste spontan pe teritoriul ei, fiind singurul tip de palmier de origine europeana. In antichitate insula se numea Palmaria.
Insula este rezervatie naturala si este locuita doar in perioada de vara, cand locuitorii din insula invecinata, Ponza, se retrag in casele tip grota, sapate in stanca. Alte constructii pe insula sunt doua restaurante si o vila a surorilor Fendi.
Unchiul Giuseppe
Intr-o vreme, Palmarola avea un singur locuitor. Este vorba de Giuseppe Tagliamonte, supranumit “O’ Francese” (Francezul), fiindca traise peste 30 de ani in Franta. Cand l-a biruit dorul de casa, s-a intors in insula in care se nascuse, Ponza, dar cea mai mare parte a timpului ii placea sa o petreaca pe Insula Palmarola, nelocuita, impanzita de tufisuri mediteraneene, cu capre si iepuri salbatici. Era locul unde isi petrecea verile impreuna cu tatal sau atunci cand era copil. Pe atunci pe insula erau cativa locuitori care cresteau animale si legume si faceau schimb de produse cu pescarii. Asa ca, desi nu mai ramasese nimeni pe insula, Francezul s-a hotarat sa isi construisca o casuta din resturi de materiale gasite pe insula si din caramizi facute cu nisip, apa de mare si putin ciment. Fiindca sotiei lui nu-i placea sa locuiasca pe insula pustie, a transformat casa intr-un mic restaurant pentru turistii care veneau acolo vara. Meniul era unul foarte saracacios: paste cu rosii, omleta si salata de rucola. Daca cineva cerea o cafea, sotia Francezului spunea ca dureaza putin pana curata expresorul. Si clientii descurajati renuntau. Cateva veri, Giuseppe a gazduit tineri din Ponza in casuta lui si le-a cerut in schimb sa il ajute sa construiasca pe una din stancile insulei o capela dedicata lui San Silverio, protectorul insulei. Capela mai exista si astazi.
In anii ’60, o familie tanara cu doi copii, venita sa-si petreaca vacanta in casuta Francezului, a decis sa ramana acolo pentru totdeauna. Unchiul Giuseppe si sotia lui imbatranisera, si aveau nevoie de cineva care sa ii ajute. Dupa moartea lui, tinerii au cumparat restaurantul si i-au pastrat pana in prezent denumirea “O’ Francese”, in memoria unchiului Giuseppe. Asa ca turistii adusi cu vaporul din Ponza gasesc si acum pe plaja di Cala del Porto un loc unde sa stea la umbra si sa se racoreasca.
Pe insula nu exista semnal telefonic, curent electric (doar un generator), iar apa potabila este foarte pretioasa.
Palmarola este un paradis si pentru amatorii de scufundari. In apele sale pot fi vazute multe specii marine si resturile unei nave scufundate in al Doilea Razboi Mondial.
Potrivit faimosului oceanograf si explorator francez Jacques-Yves Cousteau, Palmarola este una dintre cele mai frumoase insule din Marea Mediterana.
http://www.palmarola.org/
http://www.italia.it/
Categorii: Arhipelagul Insulelor Pontine, Italia, Palmarola
Un comentariu
Siena, situata in inima regiunii Toscana si marginita de coline, este unul dintre cele mai frumoase orase medievale din Italia.
Centrul orasului este reprezentat de Piazza del Campo unde in fiecare an, in lunile iulie si august, se tine faimosul Palio di Siena, o cursa cu cai care isi are originile in secolul al XVII-lea.
Legenda spune ca Siena a fost intemeiata de Senio, fiul lui Remus, de aceea in oras pot fi vazute numeroase statui cu Romulus si Remus alaptati de lupoaica. In vremea romanilor, in Piazza del Campo se afla si forumul, inima orasului antic. Piata a fost pavata in secolul al XIV-lea si simbolizeaza mantia Sfintei Fecioare care protejeaza orasul. Este dominata de rosul caramiziu al Palazzo Pubblico si de turnul acestuia, numit Torre del Mangia. In acest palat se afla sediul primariei, iar in curtea interna a edificiului poate fi vizitat Muzeul Civic si se poate urca in turn, de unde poate fi admirata o spelndida panorama. In Muzeul Civic sunt conservate picturi si fresce ale scolii locale de pictura, care a influentat intreaga arta europeana.
In Piazza del Duomo, peste drum de spitalul antic Santa Maria della Scala, se inalta cladirea maiestuoasa a Catedralei din Siena (Cattedrale dell’Assunta), o capodopera a goticului italian, la maretia careia a contribuit artistul toscan Giovanni Pisano.
Casa Sfintei Ecaterina din Siena, transformata in sanctuar, adaposteste obiectele sfintei, dar si opere de arta legata de viata acesteia. Sfanta Ecaterina, canonizata in 1461, a criticat coruptia din sanul bisericii si l-a convins pe papa sa isi mute sediul de la Avignon la Roma.
Fontebranda, citata de Dante in al XXX-lea cant al Infernului, este cea mai veche si mai faimoasa dintre numeroasele fantani din Siena. Reconstruita in 1246, langa Basilica di San Domenico, are un aspect impunator. In primul bazin, ca si in cazul altor fantani din Siena medievala, se afla apa potabila, al doilea era utilizat pentru a adapa animalele, iar al treilea era folosit pentru spalat.
Orasul este inscris pe lista monumentelor UNESCO.
www.discovertuscany.com
www.italyguides.it
Categorii: Italia, Siena, Siena
2 comentarii
Torre del Mangia, turnul Palatului Civic din centrul orasului Siena, are 88 m inaltime si a fost construit intre 1325 – 1348 ca simbol al orasului de fratii Rinaldo. Numele lui vine de la porecla primului sau clopotar, Giovanni di Balduccio “Mangia-guadagni” (“mananca-banii”) care isi cheltuia toate economiile pentru a-si satisface placerile culinare.
Clopotul actual, denumit “Sunto” sau “Campanone”, are 6.764 kg si a fost montat in turn in 1666. Clopotul suna in cateva zile din an: pe 25 aprilie, sarbatoarea eliberarii Italiei, in 2-3 iulie si in 14-16 august, cand este organizat Palio, si in noiembrie, la inceputul anului universitar.
Torre del Mangia se numara printre cele mai inalte turnuri din Italia, dupa Torrazzo din Cremona (112 m) si Torre degli Asinelli din Bologna (97.2 m). Scara interioara are aproximativ 500 de trepte.
Pretul unui bilet pentru acces in turn este de 10 euro.
http://www.italyguides.it/en/tuscany/siena
Categorii: Italia, Siena, Torre del Mangia
Lasati un comentariu
Piazza del Campo este situata in centrul orasului Siena. A fost construita la intersectia a trei drumuri principale, destinata a fi terenul neutru unde sa poata fi sarbatorite toate evenimentele sociale si politice. Piazza del Campo este unul dintre motivele care au determinat UNESCO sa recunoasca orasul Siena drept personificarea ideala a unui oras medieval. Forma arhitecturala omogena a intregii piete nu este intamplatoare: conducerea orasului a trasat reguli stricte in 1297, cand a inceput constructia ei. Daca una dintre structuri nu se integra, era demolata, asa cum s-a intamplat cu biserica antica Sfantul Petru si Pavel.
Piata, cu o circumferinta de 333 m, este pavata cu caramizi rosii divizate de 10 linii de travertin alb, care ii dau un aspect de scoica impartita in noua zone. Fiecare sectiune simboliza cate unul din cei noua guvernatori ai orasului. Perioada “guvernului celor noua” a fost considerata una dintre cele mai stabile si mai linistite din toata peninsula italica. Din punct de vedere artistic, structura pietei seamana cu mantia Fecioarei Maria, considerata atat protectoarea orasului, cat si cel mai insemnat indrumator al ei.
Siena avea pe vremuri acelasi dimensiuni cu Parisul, dar dupa ce molima de ciuma a scazut dramatic numarul locuitorilor nu a mai ajuns niciodata la o asemenea perioada de glorie. Piazza del Campo avea dimensiuni menite sa cuprinda toata populatia orasului atunci cand erau organizate activitati, jocuri sau evenimente politice.
In zilele noastre, in piata sa desfasoara faimosul Palio: in fiecare 2 iulie si 16 august, cei mai iscusiti calareti din cele 17 cartiere ale Sienei (contrade) se iau la intrecere. Evenimentul se organizeaza se pare din secolul al VI-lea. Fiecare Contrada are propriile culori cu embleme.
In Piazza del Campo pot fi vazute Palazzo Pubblico, Torre del Mangia (de la a carui inaltime se poate admira splendida panorama a orasului) si Fonte Gaia. Este si locul in care se aduna turistii dupa ce au hoinarit pe stradutele romantice ale orasului. Se spune ca toate drumurile din oras duc in Piazza del Campo.
www.discovertuscany.com
http://www.italyguides.it/en/tuscany/siena
Categorii: Italia, Piazza del Campo, Siena
Lasati un comentariu
Ridicata pe colinele care domina Val d’Orcia, la 491 de metri altitudine, Pienza este un exemplu de “Cetate Ideala” construita in timpul Renasterii.
La origine, Pienza era un modest oras medieval numit Corsignano si citat de Boccaccio intr-una din povestirile “Decameronului”.
Aici s-a nascut, in 1405, Enea Silvio Piccolomini, viitorul papa Pius al II-lea. In 1459, acesta a plecat in calatorie spre Mantova, pentru a participa la Dieta care reunea cei mai mari principi ai timpului cu scopul de a organiza ultima mare cruciada impotriva turcilor. In timpul calatoriei, papa poposeste in orasul natal, sperand sa regaseasca aici spiritul si bucuria tineretii sale. Dar ramane profund impresionat de starea de degradare si abandon. Decide sa reconstruiasca Corsignano, consiliat de Leon Battista Alberti, si urmarind un proiect de Cetate Ideala, deopotriva armonioasa in proportii si comoda si primitoare pentru locuitorii ei. Arhitectul caruia i-a fost incredintat proiectul a fost Bernardo Gambarelli da Settignano, zis Il Rossellino. In doar patru ani a fost construit un palat pentru Pius al II-lea, o catedrala si locuinte noi pentru locuitorii saraci. Pe 29 august 1462, Pius al II-lea a redenumit orasul natal in Pienza si l-a ridicat la rangul de sediu episcopal.
www.italia.it/en/travel-ideas/unesco-world-heritage-sites/pienza-the-ideal-city.html
http://www.turismo.intoscana.it/site/it/localita/Pienza-la-citta-del-Papa-nella-Val-dOrcia/
http://whc.unesco.org/en/list/789
http://whc.unesco.org/en/list/1026
Categorii: Italia, Pienza
Un comentariu
