Arhiva categoriei » Romania «

Paltinis

Statiunea Paltinis este situata la 30 km de orasul Sibiu, in Muntii Cindrel (Carpatii Meridionali), la 1.448m altitudine.
Initial s-a numit “Hohe Rinne”, dupa numele unui izvor din zona, care poate fi vazut si astazi, in apropierea telescaunului. Apoi denumirea a fost schimbata in “Paltinis”, dupa numele unuia din varfurile Muntilor Cindrel si datorita padurilor de paltin din zona. 
In 1891, primaria comunei invecinate Cristian a pus la dispozitia Asociatiei Carpatine a Turistilor din Transilvania (Siebenbürgischer Karpathenverein) terenul pentru statiune si materialele de constructie necesare pentru primele cladiri. Asociatia Carpatina a asigurat resursele financiare, primind in schimb dreptul de administrare si utilizare gratuita a cabanelor timp de 50 de ani (intre 1891-1941).
Statiunea a fost inaugurata la 10 iunie 1864, fiind prima statiune montana din Romania. Arhitectura constructiilor din Paltinis a fost inspirata de casele de vacanta din Tirolul austriac. Dintre ele s-au pastrat “Casa de Cura Hohe Rinne” si “Casa Monaco”.  Accesul in Paltinis se facea pe jos, calare, cu carute sau cu omnibuzele statiunii, trase de cai.
Factorul terapeutic principal îl reprezintă climatul alpin cu aer puternic ozonizat, bogat în aerosoli şi radiaţii ultraviolete, recomandat in tratarea asteniilor, a surmenajului fizic si intelectual, a anemiilor, a sechelelor pulmonare, precum si a deficientelor de crestere la copii. 
Atractii turistice in Paltinis:
Trasee in Muntii Cindrel si la Iezerele Cindrelului. Traseele sunt bine marcate, iar vara pot fi gasite foarte usor afine si zmeura. Varful Oncesti (1713m) se afla la 15 minute de mers de la statia de telescaun.
Schitul Paltinis, cu hramul “Schimbarea la fata”, este situat chiar la intrarea in Paltinis. A fost ctitorit de Nicolae Balan, mitropolitul Ardealului. Biserica schitului a fost construita in 1930 in stilul vechilor biserici transilvanene, din lemn de brad si acoperita cu sindrila. In curtea schitului se afla mormantul filosofului Constantin Noica, care si-a petrecut ultimii ani din viata la Paltinis si care strabatea zilnic drumul prin padure catre schit.
Vila Noica – in care a locuit filosoful intre 1984 si 1987. Dupa 1990, vila a fost achizitionata de Fundatia Humanitas. A fost restaurata, camera lui Constantin Noica de la etaj a fost conservata in forma in care era in 1987, iar restul camerelor au devenit locuinte de studiu pentru tinerii doctoranzi in filosofie.
Arena Platos si partia Oncesti, cu telescaun, unde se poate schia de obicei in perioada decembrie – aprilie.
– Parcul de aventura Arka Park cu trasee si activitati atat pentru copii, cat si pentru adulti.
In zona mai pot fi vizitate: satul Rasinari, locul de nastere a lui Emil Cioran si Octavian Goga, orasul Sibiu, Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA.

Categorii: Paltinis, Romania  2 comentarii

Abatia Cisterciana din Carta

Prima manastire cisterciana de pe teritoriul Romaniei a fost intemeiata in 1179 la Igris (jud. Timis) de calugari francezi, din ordinul Anei de Châtillon, prima soție a regelui Béla al III-lea al Ungariei, originară din Franța.  Tot la Manastirea Igris a fost infiintata si prima biblioteca de pe teritoriul Romaniei. Din pacate, in 1241, tatarii au distrus manastirea si aceasta nu a mai fost refacuta niciodata.
Un grup de calugari proveniti de la manastirea Igris au construit, intre 1205 – 1206, cu maestri pietrari adusi din Franta, o alta abatie cisterciana la Carta, in stil gotic timpuriu cu influente romanice, din care a fost inspirata arhitectura unora din bisericile fortificate din Transilvania. Manastirea Carta a reusit sa se refaca dupa invazia tatarilor din 1241, dar a fost desfiintata in 1474, din ordinul regelui Matia Corvin.
Desi s-a conservat doar partial, Abatia Cisterciana din Carta pastreaza ceva din maretia de altadata si este frecventata de comunitatea evanghelica din localitate. 
Ordinul cistercian este un ordin calugaresc catolic. Calugarii se conduc dupa regula Sfantului Benedict: “Ora et labora” (“Roaga-te si munceste”).

Alberic de Trois-Fontaines, in Chronica Albrici Monachi Trium Fontium din secolul al XIII-lea, mentioneaza o poveste despre Carta: “[…] in Transilvania (ultra sylvas), langa Carta (Kerte), a aparut, dupa cum se spune, o inselaciune a demonilor. Au aparut oameni rosii, cam doua sute, si erau de statura mai mica decat sunt ai nostri, si au iesit dintr-un munte pe cai rosii; sub privirile oamenilor ei tineau diferite cuvantari. Navalind asupra celor din targ s-au intors in pestera lor si nici nu au mai aparut dupa aceea. Unul singur, oprit scurt timp de catre careva din targ, i-a inrosit mana cu totul si a fugit. Aceluia, cat timp a mai trait, i-a ramas mana rosie. Aproape toti cei care i-au vazut au patimit cate o nenorocire in acel an.”

Pretul unui bilet de acces este de 5 lei.
Program de vizitare: de lunea pana duminica, intre 11:00 – 20:00.

www.biserici-fortificate.com
http://printransilvania.ro
http://www.sibiu-turism.ro
http://www.cistercensi.info/index.php

Linistea patriarhala din Viscri

Viscri este unul dintre satele sasesti din Transilvania, devenit faimos in ultimii ani mai ales datorita lucrarilor de restaurare realizate de Fundatia “Mihai Eminescu”, patronata de printul de Wales. Sasii au fost colonisti germani din partile Rinului si Moselului, adusi in Transilvania de regele Geza al II-lea al Ungariei in secolul al XII-lea.
Situat in Podisul Tarnavelor, satul se afla la 9 km de vechiul drum comercial medieval ce lega Mediasul si Sighisoara de restul Transilvaniei.
Biserica fortificata din sat, una dintre cele mai pitoresti din Transilvania, este inclusa pe lista monumentelor UNESCO. In incinta bisericii se afla un muzeu cu obiecte vechi apartinand comunitatii sasesti. Din turnul bisericii pot fi admirate panorama satului si colinele din jur. 
In Viscri au fost reinviate si mestesuguri vechi in atelierul de pasla, unde cateva femei din sat prelucreaza lana de oaie din care se fac papuci si palarii de pasla, si in atelierul de fierarie, unde se confectioneaza potcoave, dar si balamale artistice pentru usi si ferestre. Totul este facut manual, fara ajutorul sculelor moderne.
Satul are astazi aproximativ 500 de locuitori, dintre care doar 27 de sasi.

Locuri de cazare: Pensiunea “Casa cu zorele” si Pensiunea “Viscri 125”.

http://www.viscri-info.ro/

Categorii: Romania, Viscri  Un comentariu

Palatul Brukenthal din Avrig

Palatul Brukenthal este situat in centrul orasului Avrig, la 20 km de Sibiu. A fost resedinta de vara a baronului Samuel von Brukenthal ( guvernatorul Transilvaniei in perioada 1777 – 1787).
Construit intre 1760-1764 in stil baroc, a avut ca sursa de inspiratie palatele austriece Schönbrunn si Laxenburg. In 1948, ansamblul a fost nationalizat, in incinta lui functionand un sanatoriu. Din 1999 a fost preluat si restaurat partial de Fundatia “Samuel von Brukenthal”. In prezent, in vechea oranjerie au fost amenajate spatii de cazare si doua sali pentru organizarea de evenimente. 
Parcul din incinta ansamblului este probabil singura gradina-monument din Transilvania de Sud, amenajata in stil baroc. In vechea Oranjerie erau adapostite pe timpul iernii plante exotice: lamaii si portocalii de Sevilla, ananasi, pepeni si caisi. Cladirea era incalzita din afara prin tevi cu aer cald si era organizata in zone cu temperaturi diferite, adaptate speciilor adapostite. Una dintre atractiile principale era cactusul Regina Noptii care inflorea o singura data pe an, moment celebrat printr-un eveniment de societate.
Pe terenul din fata Oranjeriei era amenajata Gradina Olandeza, imprejmuita de ziduri pentru a crea un microclimat cald. Acest lucru permitea cultivarea unor specii exotice: smochini, migdali, curmali, arbori de nucsoara si cafea. Fructele de ananas erau foarte apreciate la pietele locale.
Din colectia de plante de altadata au supravietuit doar arborii-lalea, obtinuti de Brukenthal din America, prin intermediul Curtii de la Viena.
Palatul Brukenthal era cunoscut, in secolul XVIII-lea, dincolo de granitele tarii drept “Edenul transilvanean”.  Parcul a fost gandit de baron nu numai ca un loc de delectare, ci si ca un domeniu agricol modern, unde erau cultivate vita-de-vie, legume si fructe, cu scopul de a se intretine din propriile venituri.

Fundatia “Samuel von Brukenthal” isi propune ca in anii urmatori sa redea ansamblului stralucirea de odinioara.
Intrarea este libera.

http://www.palatulbrukenthalavrig.ro/

Biserica fortificata de la Biertan

Biserica fortificata de la Biertan, construita intre 1500 – 1516, este considerata ultimul asezamant in stil gotic tarziu din Transilvania.
Atestata documentar in 1238, comuna Biertan este situata in Podisul Transilvaniei, la nordul judetului Sibiu. A fost una dintre primele asezari sasesti din Ardeal. Vreme de trei secole a fost sediul Episcopiei Luterane a Transilvaniei, ceea ce a facilitat dezvoltarea cetatii.
In apropierea Biertaniului, in Padurea Chimdru, a fost descoperit Donariul de la Biertan, un obiect de cult crestin din secolul al IV-lea care atesta prezenta unei populatii crestine si vorbitoare de limba latina in aceasta zona.
Biserica fortificata este tip hală, construita in stil gotic tarziu, cu elemente renascentiste. Este imprejmuita de trei incinte fortificate, legate intre ele prin turnuri de poarta.
In biserica sunt pastrate piese de cult valoroase, printre care si impresionantul altar poliptic (datand din 1483 – 1515). Altarul este cel mai mare din Transilvania, fiind alcatuit din 28 de panouri realizate de un pictor format cel mai probabil in spiritul artistic vienez. Usa sacristiei (din 1515) este prevazuta cu un sistem de inchidere cu 19 zavoare care a luat medalia de aur la Expozitia Mondiala de la Paris din 1900. Orga este vieneza si dateaza din 1869.
Biertan si biserica fortificata au fost incluse in 1993 in patrimoniul UNESCO, alaturi de Prejmer si Viscri (jud. Brasov), Darjiu (Harghita), Saschiz (jud. Mures), Calnic (jud. Alba) si Valea Viilor (jud. Sibiu).
http://www.biertan.ro/

Despre sasi – In 1142 regele maghiar Geza II invita colonisti din Europa de Vest in Transilvania, oferindu-le in schimb multe privilegii politice, religioase, precum si terenuri. Li se cerea in schimb sa apere tara de barbari si de paganii asiatici. Preotii flamanzi isi incurajau enoriasii sa plece la lupta impotriva paganilor de la granitele Europei si sa cultive pamanturile fertile: “Veniti, voi, oameni de vaza, saxoni, franci, loreni si flamanzi […]”. Multi au dat curs invitatiei si au pornit la drum lung, din Lorena, de pe Valea Rinului, din Tarile de Jos, Brabant si Valonia. Erau persoane de toate categoriile sociale, nobilime saracita, tarani, argintari, mineri, negustori. Si-au inceput noua viata in zona Sibiu -Deva si la izvoarele Oltului, unde au infiintat sute de sate si catune. Erau denumiti initial “flandrenses”, iar mai tarziu “saxoni” si “sasi”. Emigrarea a avut loc in perioade diferite; acest lucru se poate deduce din stilul arhitectonic al bisericilor construite de acestia: romanic, gotic timpuriu, gotic si gotic tarziu. (informatii preluate din micul muzeu al bisericii din Axente Sever – Sibiu)

Categorii: Biertan, Romania  Un comentariu

Salina Ocnele Mari

Salina Ocnele Mari se afla la 12 km de Ramnicu Valcea, in zona Subcarpatilor Valcii.
Galeria de acces in salina din Ocnele Mari are 1.300 m, iar distanta se parcurge cu un autobuz care circula o data la 30 de minute. Suprafata amenajata este de 20.000 mp, iar salile au o inlatime de 8 m. 
Afectiunile care se pot trata in salina sunt: astm bronsic,  infectii respiratorii, bronsite, rinite, sinuzita maxilara, diverse tipuri de alergii, nevroza, stari de oboseala cronica.
In salina sunt amenajate: o biserica, terenuri de fotbal, baschet, volei si tenis, mese de ping-pong, restaurant si crama, magazin de suveniruri.
Temperatura din subteran pe tot parcursul anului este intre 13 – 15 grade.
Terapia propriu-zisa constain inhalarea aerosolilor salini. Acestia sunt microparticule aflate in suspensie in mediu gazos. Prin inhalare (nazal si oral), se depun pe caile respiratoare superioare. Cei de dimensiuni foarte mici reusesc sa ajunga si in organele inferioare ale aparatului respirator (laringe, bronhii, alveole pulmonare). Aerosolii salini dezinfecteaza mucoasele, elimina toxinele, reduc micro-organismele iritante, refac elasticitatea membranelor celulare. 
Persoanele sanatoase se pot expune cel putin o jumatate de ora, pe cand persoanele bolnave au nevoie de cure de 24 – 30 zile, cu expunere de o ora pe zi.

Pretul unui bilet: 17 lei.

www.salinaocnelemari.ro
www.valceaturistica.ro/destinatii/salina-ocnele-mari/

Parcul National Buila – Vanturarita

Parcul National Buila – Vanturarita este situat în judeţul Vâlcea, în sudul Munţilor Căpăţânii, pe teritoriul localităţilor Costeşti, Bărbăteşti şi Băile Olăneşti.
Parcul cuprinde creasta calcaroasă liniară a Masivului Buila-Vânturariţa, cu o lungime de cca 14 km, dominată de cele două vârfuri care dau numele masivului: Vârful Buila (1849 m) şi Vârful Vânturariţa Mare (1885 m).
Masivul prezintă caracteristicile specifice reliefului carstic, cu numeroase forme exocarstice (chei, abrupturi calcaroase, doline, câmpuri de lapiezuri, grohotişuri calcaroase, hornuri, ace, strungi) şi endocarstice (peşteri şi avene). Datorită caracterului de insularitate şi accesibilităţii dificile, în masiv s-au păstrat nealterate numeroase elemente ale patrimoniului natural: habitate naturale, păduri virgine, numeroase specii ocrotite ale florei şi faunei, situri mineralogice şi paleontologice, peşteri.
Un element de atracţie şi valoare suplimentar al Parcului Buila – Vanturarita îl constituie existenţa în perimetrul acestuia sau în imediata apropiere a numeroase obiective cultural-istorice: mănăstirile Arnota, Bistriţa, Horezu, Frăsinei, schiturile Pătrunsa, Pahomie, Iezer, Bradu, Jgheaburi, bisericile fostelor schituri 44 Izvoare, Păpuşa, Peri, bisericile rupestre din Peştera Liliecilor, Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor Costeşti, precum şi tradiţiile, obiceiurile şi arhitectura tradiţională din satele de la poalele muntelui.
Obiectivele turistice naturale de pe teritoriul parcului: Cheile Bistriţei, Cheile Cheia, unele dintre cele mai înguste şi sălbatice sectoare de chei din ţară, Peştera Liliecilor (Sfântul Grigore Decapolitul) de la Bistriţa, Dolinele din Muntele Arnota, Poiana cu ghiocei bogaţi (Leucojum vernum) de la Prislop, Poienile cu orhidee din Valea Cheia.

Regulile si conditiile de vizitare a parcului pot fi consultate online pe site-urile:
www.buila.ro
www.kogayon.ro/